Test windows 10

UPDATE: Acest articol e vechi, de la primele versiuni de Preview, pentru informatii mai noi urmariti eticheta Windows 10.

Am vorbit in ultimele zile foarte mult despre tot ceea ce au lansat americanii de la Microsoft si anume noul lor sistem de operare, Windows 10 S-a vorbit mult despre el inca de la lansarea fratelui sau mai mic, Windows 8. Da, stiu ca multi dintre voi considera ca 8.1 este ultima versiune aparuta oficial, dar tin sa va contrazic: asa cum au spus si cei de la Microsoft, 8.1 este unupdate al lui 8.Nu am de gand sa critic compania americana pentru modul in care si-au construit noul sistem de operare, dar punctul meu de vedere se va vedea pe parcursul articolului, care va fi, pe cat posibil, obiectiv.

Pentru prima data, am o lista de bug-uri/probleme/nereguli si nedumeriri, cum vreti sa le ziceti voi, pe care le-am intampinat in orele pe care le-am petrecut alaturi de Windows 10 Technic Preview. Tind totusi sa cred ca aceste sugestii, probleme vor fi luate in considerare si rezolvate cat de curand.
1. Compatibilitatea driverelor

Cred ca va dura destul de mult timp pana cand marile companii isi vor actualiza driverele si pentru noul sistem de operare. Un cititor al nostru, ne spunea intr-uncomentariu ca are ceva probleme cu driverul de la placa de retea a PC-ului. Aici am intampinat si eu probleme. Windows nu mi-a instalat automat driverul pentru placa audio, sau nu l-a instalat intr-un mod corect, nu-mi dau seama. Spun asta pentru ca volumul mi se injumatateste brusc, la mijlocul unui video/al unei melodii, fara ca eu sa actionez cumva.

Totusi, mi-a placut ca s-a lucrat mult pe partea de autodetectare a driverelor. Mi s-a instalat in mod automat placa video, cu tot cu programele aditionale ale celor de la nVidia.
2. Windows 10=Windows 8?!?

Asta chiar o sa va amuze. Stiati ca facebook memoreaza adresa de IP, locatia, browserul, adresa MAC si multe alte date in momentul in care va logati pe reteaua de socializare, nu-i asa? Ei bine, ei memoreaza si OS-ul pe care-l folositi. Am fost curios sa vad ce zic despre Windows-ul meu, predictia mea fiind ca o sa apara (Other OS), asa cum apare de obicei cand nu-ti recunoaste sistemul de operare. Dar… surpriza: sistemul este vazut ca fiind Windows 8, deci, tind sa fiu sigur ca Windows 10 e facut pe platforma versiunii precedente. Banuiam asta inca de la inceput, cand am vazut doar cateva schimbari minore in modul in care este organizat .
3. Designul seamana mult prea mult cu 8.1

Personal, sunt de parere ca atunci cand iti lansezi un nou sistem de operare, trebuie ca acesta sa aiba o parte de noutate, iar acea parte sa fie designul (daca stam bine si ne amintim, asa a fost si Windows 7 si Windows 8). Mai jos aveti cateva capturi de ecran.







4. Start-up si functionare lenta

Daca prima data cand mi-am instalat Windows 8 am fost placut surprins de timpul de incarcare micsorat masiv fata de Windows 7, acum nu pot spune acelasi lucru. Desi procesul de instalare a fost unul rapid (in 20 de minute totul a fost gata), la pornirea OS-ului (cu dual boot, paralel am ramas la Windows 8.1), acesta se incarca foarte greoi. In plus, sistemul de operare are lag in aplicatii care nu ar trebui sa puna probleme (in browsering a inghetat de cateva ori). In CS:GO a mers destul de ok, dar si aici am primit un bluescreen, al carui motiv inca nu l-am descoperit.

Per concluzie: cam astea au fost primele mele impresii pe care mi le-am facut la doua zile de la utilizarea lui Windows 10. Totusi, trebuie luat in considerare si faptul ca nu este versiunea finala si ca acum este prima varianta care se scoate pe piata. Deci, draga Microsoft, asteptam imbunatatiri substantiale de la tine! Voi l-ati instalat? Ati intampinat probleme sau va place?

Daca nu ai reusit sa descarci Windows 10 Technic Preview, o poti face utilizandlink-ul. Fiti pe faza! Urmeaza o comparatie intre elementele de noutate pe care le aduce noul OS in comparatie cu Windows 8.

sursa

De ce sunt copiii din Japonia atât de independenţi?

Milioane de copii japonezi circulă zilnic cu metroul, neînsoțiți. Află de ce sunt copiii din Japonia atât de independenți.

De fapt, situația de mai sus are mai mult de-a face cu siguranța socială decât cu siguranța de sine a copiilor japonezi. În Japonia, totul este atât de bine pus la punct și comunitățile atât de corecte și de unite, încât pur și simplu nu există niciun pericol pentru un copil să meargă singur dintr-un capăt în altul al unei metropole uriașe și foarte aglomerate.

Independenți de mici

Părinții japonezi își învață copiii încă de când sunt mici gustul libertății și avantajele de-a se descurca singuri de la o vârstă cât mai fragedă. În sprijinul lor vin și sistemul social, dar și inițiativele private sau campaniile publice pentru încurajarea câștigării independenței din primii ani de viață. De pildă, o emisiune TV de succes din Japonia, Hajimete nu Otsukai (în traducere liberă: Prima mea misiune), care rulează deja de 25 de ani pe micul ecran, arată copilași de doi-trei ani care sunt rugați și încurajați să ducă la bun sfârșit o sarcină ușoară, cu scopul de a-și ajuta familia. Îi putem vedea pe acești pici cum încearcă să ajungă până la magazinul de panificație sau până la băcănie, iar drumul lor este filmat cu ajutorul camerei ascunse. Astfel, cei mici devin un exemplu pentru alte familii și pentru copiii lor. Mesajul este clar: „Da, se poate. Și dacă nu se poate, vom încerca până vom reuși. Cu răbdare și perseverență”.

Responsabilitate, înainte de toate

Kaito, un puști de 12 ani, merge cu metroul de la vârsta de 9 ani, de când părinții lui s-au despărțit și acum au custodie comună. El face naveta zilnic între locuințele celor doi părinți. „La început, am fost puțin îngrijorat, nu știam dacă o să fiu în stare să merg singur cu metroul. Dar foarte puțin, apoi mi-a trecut”, susține el, într-un articol de pe citylab.com. Acum, i se pare floare la ureche. Și părinții lui au fost temători într-o primă fază, însă l-au lăsat, pentru că au considerat că este suficient de matur și aveau ca exemplu alți copii de vârsta lui Kaito, care se descurcau de minune să meargă prin oraș cu mijloacele de transport în comun.

„Mi-am spus că metroul este un mod sigur de deplasare, vine la timp, iar el este un copil inteligent”, a declarat mama vitregă a lui Kaito. „Și eu circulam cu metroul când eram de vârsta lui. Nu aveam telefoane mobile, dar tot mă descurcam să ajung cu bine și la timp la destinație. Acum, dacă se rătăcește, ne poate suna să-l ghidăm.”

O societate perfectă

Copiii niponi nu sunt învățați să fie supereroi sau să aibă o încredere exacerbată și nejustificată în ei înșiși, așa cum s-ar crede, ci altul e răspunsul: individul are deplină încredere în societatea în care trăiește. „Copiii japonezi învață din fragedă pruncie că, atunci când un membru al comunității are nevoie de ajutor sau se află în impas, toți ceilalți trebuie să-i sară în ajutor”, spune Dwayne Dixon, antropolog care și-a scris dizertația pentru teza de doctorat studiind tineretul japonez.

Acest comportament este încurajat și în școli, unde copiii fac cu rândul curățenie și servesc masa celorlalți, în loc să lase personalul auxiliar să facă asta. „Astfel, fiecare se poate pune în pielea celuilalt, munca este împărțită în mod egal și fiecare învață cum se curăță o toaletă, de exemplu”, spune Dixon.

Atunci când fiecare își asumă responsabilitatea și are grijă de spațiile care sunt folosite la comun, copiii ajung să simtă mândria de a se ocupa de un loc care le aparține și își dau seama, în același timp, de consecințele faptului de a face mizerie atunci când chiar ei sunt cei care trebuie să curețe la un moment dat. Această abordare etică se extinde și asupra spațiului public – este unul dintre motivele pentru care străzile Japoniei sunt atât de curate. Nu e de mirare că un copil care merge pe stradă știe că se poate baza la nevoie pe sprijinul celor de lângă el.

O țară foarte sigură

Japonia are o rată a criminalității extrem de scăzută – un motiv principal pentru care părinții au curajul de a-și trimite copiii neînsoțiți la școală. Însă ceea ce contează în plus este infrastructura foarte prietenoasă cu pietonul și foarte bine pusă la punct. În orașele japoneze, spațiile publice sunt astfel concepute încât să vină în întâmpinarea pietonului. Japonezii sunt obișnuiți să ajungă repede dintr-un loc în altul, chiar și pe jos, și să folosească mijloacele de transport în comun în detrimentul autoturismului personal. De altfel, jumătate din toate excursiile urbane sunt realizate cu ajutorul trenului sau al metroului și un sfert – la pas. Iar șoferii cedează întotdeauna prioritatea pietonilor și bicicliștilor.

Însă mama vitregă a lui Kaito spune că nu i-ar permite unui copil de 9 ani să călătorească neînsoțit cu metroul în capitale precum Londra sau New York, ci doar în Tokyo. Asta nu înseamnă că mersul cu metroul e total lipsit de riscuri în acest oraș. Și femeile și fetele din Japonia sunt hărțuite sexual uneori, iar acest lucru a dus la introducerea, începând cu anul 2000, a unor mijloace de transport în comun pe anumite linii selectate, destinate exclusiv femeilor. Totuși, mulți copii de la orașe continuă să meargă cu metroul la școală și duc la bun sfârșit anumite sarcini, fără să fie nevoie să fie supravegheați.

Această libertate de mișcare care le este oferită se reflectă nu doar în felul în care vor fi clădiți ca adulți, mai târziu, ci și în felul în care va continua să arate societatea pe viitor – unită și de încredere.


sursa

Activitatile educative si deranjul aferent

       Citind ceva materiale despre jucariile recomandate copiilor la varsta de 5 respectiv 8 ani, am ajuns la concluzia ca ar trebui sa schimbam cate ceva in materie de achizitii: practic sa nu mai cumparam doar ce jucarii vor copiii ci sa incercam sa ii influentam putin si sa ii ajutam sa descopere faptul ca exista si alte subiecte inafara de super-eroi, pusti, sabii, robotei, masinute si papusi.

       In consecinta, putin cate putin, am imprimat o alta directie: am inceput sa cumparam jucarii creative, educative, “mestesugaresti”.
       Asa am ajuns sa cumparam truse de cusut, diverse seturi de creatie, gen vaze de sticla, set de ceai, litere si cifre de pictat, croseteaza un pestisor sau micul ceasornicar.

       Explicatiile sunt simple si mi s-au parut mie, pe undeva logice: descoperi daca respectivul copil are vreo afinitate, daca nu o specialitate in sine, macar cu un domeniu, daca ii plac lucrurile mai migaloase, daca are vreo inclinatie catre arta sau daca dimpotriva il plictiseste ideea si prefera sa faca ceva putin mai concret, sa construiasca, sa asambeleze, sa insurubeze.
Ceva acolo care ne-ar putea sa stim macar la ce cursuri ii putem duce pentru a isi cultiva respectivul talent.

       Si chiar ne-a ajutat: am descoperit ca nu au nici unul sau daca il au, este mult prea bine ascuns pentru ca noi sa il vedem. Ba mai mult decat atat, directiile abordate incep sa fie tragice: baietelul coase si fetita s-a apucat sa monteze ceasuri, eu cu sotia pictam seturile de ceai.
 
    Hai sa nu fiu rautacios, Alexandru a invatat literele de la 5 ani, ceea ce presupun ca este un lucru bun. Alessia a asamblat ceasuri pana s-a plictisit si apoi s-a apucat sa le dezasambleze. Ceea ce ar fi fost ok in principiu, daca nu s-ar fi apucat sa le faca acelasi lucru si celor de prin casa: asa am ramas fara ceas de bucatarie, sotia fara ceas de mana iar ceasul din camera lor acum arata nordul. In cele din urma, am indemnat-o sa se indrepte catre pictat, ne-am gandit ca poate ii va trece si pana la urma, pictatul este mult mai putin distructiv. Si am avut dreptate in genere sau cel putin asa am crezut noi.   
      Acum vreo 6 luni insa cand s-a apucat sa isi picteze camera, patul si chiar fratele, ne-am gandit ca poate totusi asta cu creatia nu este pentru ea. Nu suntem genul care sa renunte usor, astfel incat am hotarat ca stickerele sunt chiar inofensive. Si au fost al inceput. De abia cand a trebuit sa le decojim de pe laptop, monitor, televizor, ecranul telefonului ne-am dat seama ca poate fetita are un talent distructiv innascut si ca ar trebui sa ii cautam o slujba in constructii probabil: ceva cu modificat structura cladirilor probabil.      
      Urmatoarea incercare s-a numit “micul gradinar”. Am observat imbunatatiri semnificative, din nefericire nu calculasem ca nu se va limita la setul cumparat ci se va apuca sa experimenteze pe gradina din fata casei.
      Am hotarat cam prin aceasta perioada ca lucrurile au scapat de sub control si poate ar fi timpul sa ne intoarcem la papusi, littlest pet shop, trasuri fermecate si Equestria cu ponei.
Alexandru s-a plictisit aparent de cusut si acum se ocupa cu crosetatul.

       Mi-e dor de timpul cand se jucau cu Spider-Man, Captain America, pusti si pistoale.

Avantajele Linux Ubuntu

Linux vs. Windows – 10 dezavantaje si avantaje pentru fiecare

Acest articol a fost scris in 2008, așadar multe din informațiile prezentate aici sunt depășite. Vă recomand să citiți restul articolelor pe aceeași temă

Cred ca multi se intreaba care o fi mai bun: Windows sau Linux! In cele ce urmeaza o sa va dau o lista cu 10 lucruri bune si rele despre fiecare. Asta ca sa nu ziceti ca sunt partinitor, si va las pe voi sa concluzuionati.

Ca experienta am urmatoarele antecedente:
Linux: PCLinuxOS, Slax (kill bill edition), Vector Linux 5, Ubuntu Desktop 6, Fedora Core 7, CentOS 5.2;
Windows: Windows 95, Windows 98se, Windows Millenium, Windows XP DeLuxe, Windows XP SP2, Windows Vista;

Cu toate cele enumerate mai sus am intrat in contact direct, adica le-am instalat si am lucrat cu ele cel putin 2-3 saptamani si cel mult 2 ani.

10 avantaje pentru Linux

1. Este gratis – fara crack-uri.

2. 95% din aplicatiile pentru orice scop (media, internet, office, download, programare, web development) sunt gratis.

3. Nu sunt virusi.

4. Securitatea este mult mai bine implementata – fata de Windows.

5. Exista implicit un super-administrator (root) care neaparat are o parola – spre deosebire de Windows, unde pot fi mai multi si de obicei fara parole.

6. Functionalitate dovedita in domeniul serverelor – linux nu se blocheaza niciodata.

7. Gasesti usor documentatie pentru orice problema.

8. Fiabilitate dovedita pe termen lung.

9. Exista distributii pentru toate tipurile de sisteme (desktop, laptop, server, mainframe, mobile) – este adevarat ca CentOS de exempu pus pe un laptop nu e cea mai buna alegere dar am vazut Ubuntu instalat cu toate driverele (inclusiv wireless) in 45 de min.

10. 100% customizabil, are teme si efecte 3D (gratis) inca ne-egalate de programele similare pentru Windows.

10 dezavantaje pentru Linux

1. Putine distributii au versiuni si in romana.

2. Desi a evoluat mult interfata linia de comanda este inca indispensabila – spre deosebire de Windows unde MS-DOS este utilizat doar de catre ‘cunoscatori’.

3. Instalarea programelor este mai complexa – pe Windows majoritatea se reduc la next->next…

4. Este mai restrictiv asupra drepturilor de acces – de exemplu un fisier creat de userul ‘root’ pe linux, implicit nu poate fi sters de ceilalti utilizatori, (indiferent de partitie), pe cand pe Windows, e liber la sters pentru toti.

5. Instalarea de drivere este mai complexa decat pe Windows.

6. Gama de jocuri pentru Linux este mai mica decat pentru Windows.

7. Pachetele au uneori dependente, pentru care vei fi nevoit sa te conectezi la Internet sa le rezolvi.

8. Nu este promovat de catre resellerii de calculatoare, tocmai pentru ca, fiind gratis nu le aduce castiguri!

9. Este mai putin folosit pe calculatoarele ‘Home’, preferat fiind Windows, datorita facilitatii cu care se instaleaza programe.

10. Configurarea unei retele in linux implica mai multe cunostinte decat pe Windows.

10 avantaje pentru Windows

1. Este usor de administrat;

2. Nu implica folosirea liniei de comanda.

3. Exista foarte multe jocuri pentru el.

4. Instalarea de programe este foarte simpla.

5. Aproape orice pusti din bloc stie sa il instaleze (sau mai bine zis re-instaleze).

6. Este licentiat – nu e neaprat un avantaj, insa in caz ca primesti ecran albastru pe Window-sul tau de 150E ai un numar de telefon la care sa suni si sa te descarci.

7. Este capabil sa ruleze, desigur o vreme, si pe un hard-drive cu bad-uri – lucru pe care linux nu-l va face.

8. Producatorii de hardware ofera suport implicit pentru el.

9. Instalarea de drivere este foarte simpla.

10. Accesul foarte usor la programele care pornesc la boot-are sau odata cu windows – un avantaj atunci cand vrei sa dezactivezi un program ce incetineste Windows la pornire, dar pe de alta parte un dezavantaj daca ne gandim ca un soft spyware poate face acelas lucru.

10 dezavantaje pentru Windows

1. Management defectuos al fisierelor temporare – fapt ce face ca hard-ul pe care este intalat sa aiba tot mai putin spatiu liber pe zi ce trece, majoritatea utilizatorilor fiind determinati sa-l reinstaleze la anumite periode de timp.

2. Multe programe care ajung instalate pe un Windows XP sunt crack-uri, fapt ce incalca drepturile de autor si de distributie.

3. Virusi, malware, spyware, addware, troieni – fara un antivirus, un system Windows nu rezista mult.

4. Management defectuos al programelor care utilizeaza multa memorie – un exemplu ar fi Firefox 3, care pe un sistem cu Windows XP si 512 RAM la fiecare 45 de minute se blocheaza.

5. Desi se bucura de suport hardware nu de putine ori se intampla ca un driver sa duca la un ecran albastru… .

6. Majoritatea progranelor sunt licentiate – costa, incepand cu Microsoft Ofiice pana la amaritul de System Mechanic.

7. Securitatea locala (intr-o retea locala) este defectuoasa – implicit folder-ul “SharedDocs” de pe computerul tau poate fi modificat de oricine din retea .

8. Fiabilitate scazuta pe termen lung.

9. Nu este open-source – acst lucru nu-I afecteaza pe utilizatorii ‘Home’ insa pentru developerii care vor sa faca o aplicatie care sa interfereze de exemplu cu Windows Media Player nu e deloc usor sa obtina codul sursa, de fapt daca ma gandesc mai bine e imposibil.

10. Documentatie foarte slaba – daca ai ceva problema cu Windows nu se gasesc forumuri de specialitate, spre deosebire linux are forumuri dedicate diferitelor distributii si mai ales romanesti.

Dupa cum am spus mai inainte nu vreau sa fiu partinitor de aceea cred ca este la alegerea vosatra ce sistem de operare va instalati. Dupa cum stiti oferta este nelimitata, in fiecare an apar 3-4 noi sisteme de operare dedicate tuturor tipurilor de utilizatori.

sursa

Test Windows 8.1

Windows 8.1 Public Preview este disponibil publicului larg începând de astăzi. El aduce multe schimbări sistemului de operare Windows 8, sistem ce a fost criticat destul de mult, uneori pe bună dreptate. Windows 8.1 aduce multe lucruri noi, și o bună parte din acestea nu sunt legate de tablete și experiența tactilă, așa cum te-ai aștepta. Utilizatorii de PC-uri obișnuite se vor bucura de multe surprize plăcute. Iată ce ne așteaptă în noua versiune:
Un proces de instalare ușor diferit

Windows 8.1 are un proces de instalare ușor diferit ce include noi pași legați de activarea sistemului de operare și configurarea nivelului de integrare cu SkyDrive.



De asemenea, tutorialul afișat la prima autentificare în sistemul de operare este ușor diferit.
Un ecran Start mult îmbunătățit

Ecranul Start arată mai bine și este mai ușor de folosit, atât pentru utilizatorii de PC-uri cât și pentru cei de tablete. Dalele dinamice (tiles) pot avea mai multe dimensiuni, pot fi grupate și redenumite mai simplu și mai rapid. Există o nouă modalitate intuitivă de accesa lista de aplicații disponibile iar căutarea de aplicații se desfășoară mai rapid. În plus, există mai multe customizări vizuale disponibile pentru ecranul Start.



De exemplu, puteți seta fundalul de Desktop ca fundal și pentru ecranul Start, ceea ce face trecerea de la un ecran la altul mai puțin derutantă pentru utilizatorii începători.

Butoanele speciale (charms) au fost îmbunătățite astfel încât să ofere mai multă interactivitate între aplicațiile Windows 8. De exemplu, butonul special Dispozitive (Devices) oferă capacitatea de a reda conținut multimedia de pe dispozitivele conectate la calculator ori la rețea.



Butonul special Partajare (Share) oferă noi opțiuni pentru crearea de capturi de ecran ori pentru partajarea adresei la care să găsește aplicația curentă, în Magazinul Windows.



Aceste schimbări aduc un plus de interactivitate între aplicațiile Windows 8, mărind numărul de activități și date ce pot fi executate, respectiv partajate, între ele.
Desktop și aplicații desktop îmbunătățite

Butonul Start este înapoi pe bara de activități din Windows (taskbar). Când dați un clic pe el, sunteți duși la ecranul Start. Butonul mai rămâne vizibil câteva secunde, pentru cazul în care doriți să vă întoarceți rapid la Desktop - o schimbare aparent măruntă ce va ferici mulți utilizatori, mai ales pe cei de PC-uri.



Una din cele mai mari nemulțumiri ale utilizatorilor de PC-uri este că, în Windows 8, pot accesa accidental butoanele speciale (charms). Windows 8.1 este configurat în mod implicit pentru ca astfel de accidente să nu se mai întâmple. Atât butoanele speciale (din dreapta) cât și lista de aplicații recente (din stânga) sunt afișate doar atunci când doriți și mutați intenționat mausul în colțurile din dreapta și stânga sus. De asemenea, puteți să dezactivați aceste colțuri, dacă doriți. Adio accesarea din greșeală a butoanelor speciale!

File Explorer are un nou mod de start. Secțiunea Computer a fost redenumită în This PC și afișează scurtături utile către folderele și bibliotecile utilizatorului (Desktop, Documents, Downloads, Music, Pictures și Videos), precum și partițiile disponibile și dispozitivele de rețea detectate. O schimbare mică dar binevenită.



Unii bloggeri încearcă să-și sperie audiența spunând că bibliotecile au dispărut din Windows 8.1 Nu este adevărat! Bibliotecile rămân, doar modul în care este organizatFile Explorer este puțin schimbat.

Meniul ascuns (Windows + X) a fost extins pentru a include noi scurtături utile, inclusiv cele pentru închiderea și repornirea calculatorului. Mulți utilizatori avansați vor fi încântați de această schimbare.



Doriți ca Windows 8 să pornească direct pe Desktop? Acum se poate face asta fără hack-uri și softuri din terțe părți. Dar, pe lângă asta, puteți face multe alte lucruri utile pentru un utilizator de PC: puteți seta ecranul Start astfel încât să afișeze în mod implicit lista de aplicații, obținând astfel un ecran similar cu Meniul de Start din Windows 7. De asemenea, Windows 8.1 poate prioritiza afișarea aplicaților desktop în lista de aplicații.



Lista de aplicații poate fi acum sortată pe mai multe criterii - o îmbunătățire ce va ușura navigarea atunci când avem foarte multe aplicații instalate.

Se pare că PowerShell este pregătit ca succesorul Liniei de comandă (Command Prompt). Cel mai probabil, Linia de comandă nu va mai exista în Windows 9 și Windows 8.1 pregătește terenul pentru această schimbare.

Există și o nouă caracteristică în Windows 8.1, destinată utilizatorilor de business: Foldere de Lucru (Work Folders) - păstrează separate fișierele personale de cele de muncă și le sincronizează automat pe toate dispozitivele utilizatorului.

Internet Explorer 11 primește actualizări importante în aspecte precum: aderarea la standarde web moderne, viteză, performanță și unelte pentru dezvoltatori. Interfața sa rămâne aproape neschimbată, mai ales pe Desktop. Va oferi suport pentru un număr de nelimitat de file (tab-uri) deschise, nu doar pentru 10, așa cum se întâmpla înInternet Explorer 10. Versiunea tactilă a Internet Explorer 11 poate afișa file una lângă cealaltă, ceea ce era posibil doar cu versiunea desktop a Internet Explorer 10.

Fixarea ferestrelor una lângă cealaltă se poate face acum în mai multe moduri, mai ales pe calculatoare cu două sau mai multe monitoare. Windows 8.1 scalează mai bine imaginea la rezoluții foarte mari și oferă suport pentru ecranele Retina, cu o densitatea mai mare de pixeli și rezoluții de 2880x1800 sau mai mult. De asemenea, Windows 8.1 poate extinde imaginea prin conexiuni fără fir (wireless) către ecrane compatibile cu standardul Miracast, ce devine din ce în ce mai popular odată cu extinderea conceptului de SmartTV.
Noi aplicații Windows 8 și un Magazin Windows mult mai bun

Windows 8.1include și mai multe aplicații: Bing Food & Drink, Bing Health & Fitness, Calendar, Camera, Help & Tips, Internet Explorer, People, Photos, Reader, Weather, Windows Alarms, Windows Calculator, Windows Reading List , Windows Scan, Windows Sound Recorder, Finance, Games, Mail, Maps, Music, News, Sports, SkyDrive, Travel și Video.

Vechile aplicații specifice Winows 8 au fost îmbunătățite. Sunt mai ușor de folosit atât pe tabletă cât și pe PC-uri. În plus, ele oferă noi caracteristici și facilități de customizare. Noi actualizări vor fi disponibile și pentru aplicația Xbox SmartGlass, ce nu este inclusă în sistemul de operare și trebuie instalată de pe Magazinul Windows.

Și că tot vorbim despre Magazin - acesta a primit îmbunătățiri majore: are un focus mai mare pe oferirea de recomandări customizate, în funcție de ce aplicații folosești în prezent. De asemenea, descoperirea de noi aplicații este mai rapidă: este mai ușor să afli ce aplicații noi sunt disponibile în Magazin sau care sunt foarte populare.

Aplicațiile sunt afișate într-un mod optimizat: poți vedea mai rapid ce au spus alți utilizatori despre o aplicație și poți vedea ce alte aplicații au fost dezvoltate de aceeași companie ori persoană. Meniul contextual afișat de Magazin este mai util deoarece include multe opțiuni ce ușurează navigarea și descoperirea de aplicații.



Puteți să vă administrați contul Microsoft din Magazin, să adăugați noi modalități de plată, coduri promoționale, etc. Toate aceste activități puteau fi făcute în trecut doar dintr-un navigator de internet. Acum totul este prezent în Magazin. După părerea mea, așa ar fi trebuit să fie magazinul Windows de la bun început.
Ecranul Setări PC este mult îmbunătățit

Setări PC (PC Settings) a devenit o alternativă foarte bună la Panoul de Control (Control Panel). Dacă folosiți Windows 8.1 pe o tabletă, aproape că nu va mai fi nevoie să utilizați Panoul de Control.

Când deschideți Setări PC, va fi afișată o listă cu setările cele mai des accesate. O schimbare măruntă, cu un impact important în navigarea mai rapidă a utilizatorului.



În Setări PC puteți configura acum foarte multe aspecte ale sistemului de operare: de la rezoluția ecranului, la aplicația SkyDrive ori cum funcționează aplicații gen File History.

Deși nu este încă o alternativă 1-la-1 pentru Panoul de Control, este foarte aproape de a ajunge acolo. Mai lipsesc doar setările foarte avansate.
Căutare mai bună și mai rapidă

Căutarea a primit o atenție specială din partea Microsoft. Orice căutare se efectuează mai rapid oriunde ai fi, indiferent dacă folosești o aplicație ori te afli la ecranul Start. Aplicațiile Windows 8.1 au acum o căsuță de căutare mai ușor de găsit. Nu este nevoie să folosiți butonul special Căutare la fel de des ca în Windows 8.

De asemenea, când efectuați căutari pe ecranul Start, sunt disponibile și mai multe surse pentru afișarea rezultatelor, inclusiv rezultate de pe internet, oferite de Bing.



Pagina pentru afișarea rezultatelor din Windows 8.1 include atât fișierele și aplicațiile locale de pe sistem precum și date găsite pe Internet, totul pe același ecran. Trebuie doar să derulați pentru a vedea tot.



Experiența de căutare mai are unele probleme și bug-uri, dar este în mod clar un pas în direcția cea bună din partea Microsoft. Deși nu este evident pentru mulți, integrarea rezultatelor de pe Internet poate fi dezactivată de utilizator, dacă are nevoie doar de căutări locale.
O integrare și mai puternică cu SkyDrive

În ceea ce privește integrarea cu SkyDrive, Windows 8.1 preia modelul Office 365. Sistemul de operare include acum atât aplicația tactilă SkyDrive cât și pe cea desktop. În plus, în File Explorer, SkyDrive primește o secțiune separată, de unde poate fi accesat tot ceea ce aveți în cloud-ul Microsoft.



De asemenea, din Windows 8.1 puteți administra mult mai bine contul SkyDrive, ce date și setări sunt sincronizate, cum sunt sincronizate, spațiul disponibil dar și alte aspecte. Toate acestea direct din sistemul de operare. Nu mai este nevoie să deschideți un navigator de Internet pentru a realiza aceste acțiuni.
Ce nu este inclus în Windows 8.1

Deși toate noutățile descrise mai sus sunt excelente și mai mult decât binevenite, există în continuare căteva aspecte ce lipsesc din Windows 8.1 Cel puțin din această versiune de test:
Nu se poate închide calculatorul rapid, direct de pe ecranul Start. Deși meniul ascuns Windows+X oferă scurtăturile necesare, acesta nu este cunoscut de utilizatorii sistemelor de operare mai vechi și accesarea lui nu este în nici un caz intuitivă. Mă miră că Microsoft nu pune un buton de închidere direct pe ecranul Start. Este o modificare incredibil de simplă, tehnic vorbind.
Ecranul Start nu afișează nici acum informații despre dată și oră. Iarăși, o problemă foarte simplă din punct de vedere tehnic, ce ar îmbunătăți experința utilizatorilor.
Concluzie

După cele câteva ore petrecute testând Windows 8.1 Public Preview sunt, într-o foarte bună măsură, mulțumit de schimbările făcute de Microsoft. Da, mai există câteva aspecte minore ce pot fi îmbunătățite dar se vede foarte clar că Microsoft au ascultat feedback-ul primit cât se poate de serios. Windows 8.1 este o actualizare foarte mare și foarte importantă pentru Windows 8. Ea va rezolva aproape toate problemele utilizatorilor și va lăsa fără muniție multe din vocile critice care au dezaprobat Windows 8. Și, cu siguranță, va mări rata de adopție a acestui sistem de operare și a noului ecosistem propus de Microsoft.

sursa

Recomandari - logopedie copii

Recomandari pentru parinti

Recomandări pentru părinţi

Vom reuşi să îi ajutăm pe copii dacă identificăm tulburările de limbaj cât mai devreme şi dacă folosim metodele adecvate specificului dificultăţii. Nu trebuie să amânaţi rezolvarea problemelor în speranţa că acestea se vor rezolva de la sine pe măsură ce copilul creşte. Riscaţi agravarea acestora şi efortul pentru recuperare va fi mult mai mare.

            Va fi consultat un logoped pentru examinarea copilului, pentru a stabili obiectivele şi metodele cele mai adecvate de corectare. Se va începe cu stabilirea cauzelor care au provocat dificultatea de vorbire şi se va urmări înlăturarea lor.

            În funcţie de specificul dificultăţii se adoptă atât atitudini cât şi metode diferite. Pentru corectarea tulburărilor de pronunţie este necesară conştientizarea şi dezvoltarea autocontrolului, pe când în bâlbâială tocmai acest lucru este contraindicat.

            Trebuie să fie cunoscute care sunt etapele în dezvoltarea vorbirii copilului pentru a avea criterii de observare şi evaluare. Depăşirea tulburărilor de limbaj depinde de părinţi, educatori, logoped. Prin colaborare, direcţionarea eforturilor spre aceleaşi obiective şi adoptarea unei atitudini comune, copilul va beneficia de un ajutor eficient şi va înregistra progrese.

Fiecare copil este unic şi modul lui de a reacţiona la probleme, ritmul său şi stilul de a învăţa sunt diferite. Niciodată nu trebuie să se manifeste iritarea sau nerăbdarea faţă de nereuşitele copilului. Orientaţi dezvloltarea lui într-o manieră pozitivă şi procedaţi cu răbdare. Numai înţelegând care sunt nevoile sale vom reuşi să aflăm calea potrivită pentru a-l ajuta.

            La ce vârstă se pune problema corectării tulburărilor de vorbire

În general, copiii încep rostirea clară a cuvintelor de la vârsta de un an, iar de la doi ani, formularea propoziţiilor. Dacă sesizaţi anumite probleme, nu ezitaţi sa cereţi sfatul unui logoped. El vă va spune dacă este cazul să începeţi un program terapeutic şi care este acesta.

• În cazul tulburărilor de pronunţie

În perioada antepreşcolară (1-3 ani) şi preşcolară (3-6/7ani) limbajul copilului se dezvoltă intens sub toate aspectele: pronunţie, vocabular, structurarea propoziţiilor. Etapele de evoluţie se succed rapid astfel că în jurul vârstei de 5 ani copilul are o vorbire clară şi se poate exprima în propoziţii fără dificultate. În primii ani greşelile de pronunţie sunt foarte frecvente, dar nu sunt considerate defecte. Deformările, înlocuirile sau omisiunile sunt considerate particularităţi ale vorbirii copilului mic, care se atenuează treptat, pe măsură ce copilul creşte.

Numai când aceste greşeli de pronunţie se menţin şi după vârsta de 5 ani putem vorbi despre o dificultate propriu-zisă.

• În cazul bâlbâielii

Intervenţia corectă încă de la primele simptome asigură dispariţia mai rapidă şi fără complicaţii ulterioare ale blocajelor vorbirii. Dacă se observă la copilul de 3 ani tendinţa de repetare a primei silabe din cuvânt părintele se va strădui să-i vorbească mai rar, accentuând puţin intonaţia, iar copilul îi va imita vorbirea şi astfel se va evita instalarea dificultăţii de vorbire. Dacă din diferite motive simptomele de bâlbâială nu dispar se va cere ajutorul logopedului fără a-i face copilului vreo observaţie şi fără a se manifesta îngrijorarea. De multe ori părinţii cer sprijin logopedului după mai mult timp de la instalarea simptomelor, când bâlbâiala s-a consolidat. Ei încearcă singuri ,,să corecteze’’ şi agravează manifestările. Când se intervine la timp şi se reuşeşte corectarea tulburării de vorbire în perioada preşcolară, este mai puţin probabil să mai apară recidive. Când simptomele bâlbâielii sunt înlăturate înainte de a fi conştientizate de copil, nu apare teama de vorbire, nu se manifestă tendinţa de izolare, nu este afectată dorinţa de comunicare. Efortul este considerabil mai mic şi rezultatele de cele mai multe ori foarte bune.

• În cazul întârzierii în dezvoltarea generală a vorbirii

Limbajul are o foarte mare importanţă pentru dezvoltarea intelectuală şi a întregii personalităţi a copilului. Trebuie să se acorde o atenţie deosebită stimulării dezvoltării vorbirii copilului. Când sunt remarcate întârzieri nu este bine să se adopte o atitudine pasivă de aşteptare. Este necesar să fie căutate cauzele şi să fie luate din timp toate măsurile pentru stimularea dezvoltării copilului. Influenţele educative bine dirijate vor avea efecte mai rapide şi mai eficiente când copilul este mic (în jurul vârstei de 2-3 ani) şi întârzierea nu s-a agravat.

Cum să procedaţi în cazul diferitelor tulburări de limbaj:

• Tulburări de pronunţie/articulaţie:

Când un copil prezintă tulburări de articulaţie trebuie să stabilim mai întâi de ce natură sunt cauzele pentru a şti ce măsuri să luăm. Dacă este o problemă de natură medicală (deformări ale aparatului articulator, vegetaţii adenoide) copilul trebuie consultat de un medic specialistcare va decide ce măsuri sunt mai potrivite. Când defectele anatomice sunt corectate nu se obţine automat şi înlăturarea dificultăţilor de articulaţie. Este necesară recuperarea funcţională sub îndrumarea logopedului. Odată început tratamentul logopedic nu înseamnă că încetează activitatea părinţilor. Reuşita se bazează pe o bună colaborare. Exerciţiile pe care copilul reuşeşte să le facă împreună cu logopedul vor fi repetate şi acasă.

Copilul nu trebuie certat şi nu i se vor face observaţii în public, deoarece nu numai că nu se va obţine rezultatul dorit, dar există riscul să apară blocaje în vorbirea copilului, să evite exprimarea verbală, lucru mult mai grav decât pronunţia greşită.

Vom lăuda copilul pentru orice reuşită, oricât de mic ar fi progresul la început. Motivaţia este foarte importantă. Copilul va participa cu interes la activităţile de corectare şi vom obţine mobilizarea eforturilor sale atunci când reuşim să creăm o atmosferă plăcută, cu jocuri variate, care îi stimulează dorinţa de a comunica.

• Bâlbâiala:

Consultaţi din timp un logoped pentru a preveni instalarea bâlbâielii şi pentru a primi sfaturi în legătură cu atitudinea cea mai potrivită pentru a fi de ajutor copilului.

 Trebuie înlăturată cauza care a declanşat bâlbâiala. Dacă sunt probleme în familie, trebuie să încercaţi să le rezolvaţi şi să asiguraţi un climat de linişte, siguranţă şi afecţiune. Este deasemenea importantă respectarea unui program zilnic echilibrat, adecvat vârstei copilului, un regim de viaţă ordonat.

Nu i se vor face observaţii copilului legate de vorbire şi în acest sens vor fi instruiţi toţi membrii familiei şi persoanele apropiate.

Vorbiţi copilului calm, lungind uşor prima vocală din cuvânt, respectând intonaţia firească a propoziţiei. Starea de calm se transmite copilului şi treptat va imita felul dumneavoastră de a vorbi.

Copilul trebuie eliberat de teama de a vorbi. Acordaţi-i afecţiune şi timp suficient.

Este foarte bine să-i citiţi rar şi cât mai expresiv poezii, poveşti scurte, să folosiţi jocuri cât mai variate care-i fac plăcere copilului şi îi stimulează dorinţa de comunicare. Copilul nu trebuie să fie constrâns niciodată să vorbească; important este să dorească să comunice spontan.

Eliberarea de nesiguranţă, de orice teamă că ar avea o dificultate în vorbire vor fi hotărâtoare pentru o evoluţie pozitivă a copilului.

• Întârziere în dezvoltarea generală a vorbirii

Este important să fie depistate întârzierile cât mai devreme şi să se solicite îndrumarea logopedului pentru a lua măsurile cele mai potrivite. După ce sunt clarificate cauzele, va fi stabilit un program de recuperare pe care părinţii şi educatorii trebuie să îl cunoască. Este necesară parcurgerea etapelor fireşti de dezvoltare a vorbirii. Se va începe de la stadiul la care este copilul, şi nu de la cum ar trebui să fie corespunzător vârstei. Se porneşte de la ce poate şi se va avansa în funcţie de ritmul şi posibilităţile copilului.

Vorbirea se dezvoltă în condiţiile în care copilul este motivat să comunice, aşadar copilul nu va fi obligat să vorbească şi exerciţiile nu trebuie să fie impuse.

Când copiii sunt mici trebuie să li se vorbească în propoziţii simple, despre obiecte familiare pe care le pot vedea şi atinge şi despre acţiuni care se petrec în acel moment. Ne vom asigura întotdeauna că înţeleg cuvintele pe care le folosim când le vorbim. Vocabularul se va îmbogăţi treptat urmărind mai întâi înţelegerea şi apoi rostirea cuvântului. Pentru dezvoltarea vorbirii trebuie folosit orice prilej în orice moment al zilei: când se îmbracă sau se spală, cu ocazia aranjării mesei, cureţeniei sau a cumpărăturilor, când este pregătit pentru odihnă. Este importantă asigurarea unei atmosfere destinse, plăcute. Se va recurge cât mai mult la crearea situaţiilor de joc pentru atingerea obiectivelor propuse.

Stimularea dezvoltării vorbirii va urmări realizarea funcţiilor limbajului, rolul de suport pentru dezvoltarea intelectuală. Se va solicita comunicarea în toate activităţile în care copilul este antrenat (desen, modelaj, activităţi matematice etc.).

Copilul nu trebuie certat sau pus în situaţii de inferioritate faţă de ceilalţi copii. Dimpotrivă trebuie valorizat prin laude în toate activităţile pe care le realizează bine. Este bine să fie încurajate relaţiile cu alţi copii şi create situaţii de comunicare pentru joc.

Vor fi observate şi notate progresele şi dificultăţile copilului, cum reacţionează la programul după care ne ghidăm. Părinţii, educatorul şi logopedul trebuie să urmărească aceleaşi obiective şi să se informeze periodic despre evoluţia copilului.

Importanţa implicării părinţilor în procesul logopedic

                        Mulţi copii prezintă dificultăţi în procesele de exprimare, vorbire, citire şi scriere şi de aceea au nevoie de sprijinul unui logoped. Dar oricât de bun ar fi acest specialist, este o reală nevoie de o strânsă colaborare între părinte şi logoped pentru ca exerciţiile să fie cu adevărat utile.

            Atât părinţii cat şi logopedul au un obiectiv comun, şi anume corectarea tulburării de limbaj pe care o prezintă copilul şi înlăturarea tuturor efectelor negative ale acestor tulburări asupra personalităţii şi comportamentului logopatului. Un program terapeutic optim pleacă de la informaţii oferite de către părinţi în cadrul unui interviu care conţine întrebări despre dezvoltarea copilului până în momentul contactării specialistului pentru identificarea cauzelor, împletite cu informaţii obţinute în urma evaluării complexe efectuate de către logoped, astfel cunoscându-se particularităţile copilului.

            Trebuie să vă fie aduse la cunoştinţă etapele urmărite de intervenţia logopedică, ca şi progresele obţinute. Acestea vor deveni criterii de observare şi evaluare a limbajului la copilul respectiv. Prin colaborare şi direcţionare a eforturilor spre aceleaşi obiective şi adoptarea unei atitudini comune, pozitive şi flexibile, ajutorul va fi unul eficient şi copilul va face progrese stabile în ritmul propriu.

            Numai dacă înţelegem nevoile copilului ne vom apropia de universul său şi nu trebuie să manifestăm nerăbdare şi nervozitate faţă de nereuşitele acestuia, mai ales pentru faptul că uneori trebuie să ne asumăm aceste nereuşite, pentru că noi, părinţii, suntem cei care îi educăm, creştem şi îngrijim. Dezvoltarea armonioasă, o evoluţie normală şi relaţiile fireşti de comunicare ale copilului depind de un climat în care îi sunt asigurate protecţia şi afecţiunea.

            Odată ce copiii sunt implicaţi într-un program terapeutic al tulburărilor  de limbaj, logopezii trebuie să-i înştiinţeze pe părinţi de importanţa modului în care interacţionează cu copiii, aceasta având efecte benefice atât în munca depusă de logoped, cât şi în relaţia părinte-copil. În momentul în care copiii simt un oarecare dezinteres din partea părinţilor, motivaţia lor în a-şi dezvolta o vorbire corecta va scădea, fapt ce va duce la întârzierea corectării. Odată ce s-au stabilit nişte obiective pe care şi părinţii trebuie să le atingă în intervenţia asupra corectării vorbirii copilului, specialiştii pot construi cu uşurinţă câteva exerciţii/jocuri pe care aceştia să le poată aplica acasă cu copiii.

            Orice intervenţie logopedică are nevoie, pentru a fi de succes, de permanentizarea rezultatelor obţinute şi de aceea, o serie de sarcini pe care le recomandă logopedul trebuie repetate acasă. Pentru ca un copil să se apropie de o comunicare corectă, trebuie asigurată o atmosferă calmă, plăcută, într-un moment al zilei în care copilul să fie relaxat. Dacă întâmpinaţi dificultăţi în rezolvarea unor exerciţii, nu vă descurajaţi şi nu certaţi copilul. Discuţia cu logopedul şi repetarea acestora vor rezolva problema.

Intervenţa logopedică

Intervenţia logopedică este un proces complex ce implică pe lângă o muncă în echipă (logoped­ – copil – părinte – cadru didactic) şi multă răbdare putând să se desfăşoare pe o perioadă scurtă sau mai îndelungată de timp.

            Intervenţia logopedică se desfăşoară pe o perioadă diferită de la copil la copil, putând fi de la câteva luni la 1-2 ani, depinzând de mai mulţi factori: nivelul de colaborare a copilului, implicarea părinţilor în continuarea exerciţiilor acasă, vârsta copilului, tipul sunetului afectat (unele sunete se corectează mai uşor, pe când altele au nevoie de mai mult efort), tipul tulburării de limbaj, gravitatea tulburării, nivelul dezvoltării auzului fonematic, prezenţa vreunei deficienţe (de auz, de văz, mintală, etc), diferite modificări sau malformaţii ale aparatului fono-articulator.

Factori care cresc eficienţa terapiei logopedice:

-         colaborarea părintelui cu logopedul are un efect pozitiv, vizibil în progresul corectării pronunţiei copilului; sunt bine-venite discuţiile dintre logoped şi părinte la sfârşitul şedinţei logopedice în care se comunică conţinutul şedinţei (obiective atinse, exerciţii efectuate, progrese realizate);

-         tema dată după fiecare şedinţă logopedică şi realizarea acesteia acasă scade durata de corectare a tulburării;

-         frecvenţa la şedinţele de logopedie este de asemenea foarte importantă – se recomandă minim 2 şedinţe a câte 45 de minute săptămânal)

Şedinţele logopedice conţin:

• exerciţii şi jocuri de scurtă durată, variate pentru corectarea pronunţiei, a ritmului şi fluenţei vorbirii, a tulburărilor de voce;
• formarea structurilor perceptiv-motrice de orientare temporală, spaţială, forme, mărimi, culori;
• dezvoltarea structurii gramaticale;
• stimularea comunicării expresive;
• corectarea scris-cititului;
• creşterea încrederii în sine, reducerea agresivităţii şi înlăturarea insuccesului şcolar prin dezvoltarea capacităţii de comunicare (Hărdălău şi Drugaş, 2010)

sursa

Copiii si chitara: tot ce trebuie sa stii

Din ce in ce mai multi parinti isi indruma copiii spre hobby-uri creative, punand bazele unei viitoare cariere sau pur si simplu adaugand o componenta esentiala educatiei lor: dragostea pentru arta. Iar muzica e una dintre cele mai placute modalitati de exprimare pentru copilul tau.
Pe cat de repede reactioneaza atunci cand aude un cantec care-i place, pe atat de repede s-ar putea lasa prins in jocul sunetelor si al invatarii unui instrument. Daca te gandesti sa-l indrumi spre studiul chitarei, iata ce trebuie sa stii...

La ce varsta se incep lectiile de chitara?

Raspunsul e unul singur: cu cat mai devreme, cu atat mai bine! In primii ani de viata, copiii sunt extraordinar de receptivi, iar pasiunea pentru muzica si "simtul" artistic se educa acum mai bine ca niciodata. Specialistii recomanda ca varsta minima pentru inceperea cursurilor de chitara 6-7 ani, insa sunt si exceptii: copii mai dezvoltati fizic, care se pot descurca cu instrumentul muzical incepand chiar si cu 5 ani. Practic, pentru ca baietelul/fetita ta sa poata incepe lectiile, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

• sa se simta confortabil cand tine chitara
• sa aiba degetele suficient de puternice pentru a apasa pe corzi
• sa aiba entuziasmul necesar pentru a incepe studiul si a repeta acasa

Procesul de invatare este mult mai rapid si eficient la varste fragede. Se incepe cu notiuni de baza, jocuri muzicale si cantecele simple. Pentru copiii foarte mici, ideale sunt tehnicile de predare bazate pe metoda Suzuki (învatare centrata pe auz si interactivitate, introducerea treptata a notiunilor teoretice, pe masură ce elevul poate canta dupa ureche).
spune Alec Sandor, profesor de chitara

Cum aleg o chitara pentru copilul meu?

Prima chitara pe care i-o vei darui nu trebuie neaparat sa fie foarte scumpa sau pretentioasa, e de ajuns sa-i placa si sa se simta confortabil cu ea! Pana la varsta de 7-8 ani, este indicat sa optezi pentru o chitara de dimensiune 3/4, creata special pentru cei mici, astfel incat marimea si greutatea instrumentului sa nu-i incomodeze. Daca micutul este stangaci, va avea nevoie de o chitara speciala.
De asemenea, trebuie sa decizi daca vei opta pentru o chitara acustica, una clasica sau una electrica. Diferentele dintre aceste tipuri de instrumente sunt explicate detaliat pe Lectii-de-chitara.ro.

Cand cumperi chitara, cel mai bine e sa fie si fiul/fiica ta alaturi de tine: aspectul instrumentului conteaza enorm pentru copil, chiar daca nu are nicio influenta asupra muzicii in sine. Culoarea, forma si textura trebuie sa fie atractive pentru micut, sa-si doreasca aceasta chitara ca pe-o jucarie noua si sa se bucure cu tot sufletul de ea. Asa va fi mult mai motivat sa studieze.
Daca tot esti la capitolul "cumparaturi muzicale" :), achitizioneaza si o husa impermeabila pentru chitara (costa in jur de 50 ron). Va proteja instrumentul si va fi mai usor de transportat in orice situatie.

Unde gasesc un profesor de chitara?

Cautand pe Internet vei gasi destul de multe oferte pentru a te decide, in functie de orasul in care stai, disponibilitatea de-a te deplasa cu cel mic si, implicit, bugetul. Este ideal ca micului elev sa-i placa profesorul, sa nu fie intimidat de acesta, sa comunice cu usurinta si, inainte de toate, sa se simta inspirat si motivat. Iti vei da seama daca ai ales bine dupa primele doua sedinte :)
Metoda de predare trebuie sa fie adaptata varstei si nivelului copilului (daca a mai studiat un alt instrument inainte, de exemplu, ii va fi mai usor sa asimileze anumite notiuni). Pentru incepatori, studiul chitarei este inceput in general prin joaca: cantece simple precum "Melc, melc codobelc" sau "Frere Jacques" interpretate melodic, jocuri cu ghicitul notelor, putina teorie muzicala "strecurata" printre cantecele, fireste transpusa intr-un limbaj accesibil copilului.

Este foarte important ca micutul sa repete acasa:

• creeaza-i un climat propice studiului, fara intreruperi sau zgomote care sa-l distraga
• lasa-i chitara intr-un loc accesibil, pentru a-l inspira sa repete
• incurajeaza-l sa-ti cante si aplauda-l la final: aprecierea ta de acum conteaza mai mult decat un calificativ FB!
• zambeste-i chiar si atunci cand greseste: greselile sunt o parte inevitabila a procesului de invatare si nu trebuie sa atraga critici aspre sau certuri
• stabileste-i un program de repetitii (idealul ar fi de 20-30 de minute pe zi) pentru a fructifica ce a deprins de la profesorul lui

Profesori de chitara

Alec Sandor
alec_sandor [@] yahoo.com
Tel: 0721.090.313
Marius Furduescu
marius_furduescu [@] yahoo.com
Tel: 0720.149.149
Adi Manolovici
adi.manolovici (@) gmail.com
Marius Bob (Neuro)
neuro_guitar (@) yahoo.com

Nu uita ca educatia muzicala de acum ii va cultiva copilului tau dragostea pentru arta, pentru frumos pe tot parcursul vietii, ii va dezvolta auzul si ii va stimula creativitatea. Ar putea ajunge un muzician de succes daca isi urmeaza talentul si mai ales disciplina - insa chiar daca nu se va intampla asa, va pastra muzica unei copilarii frumoase.
PS: Studiul unei arte, disciplina si politetea merg mana in mana pentru a "slefui" o personalitate ideala a copilului tau: invata-l sa se prezinte si sa fie politicos mereu!

sursa

5 lectii de viata importante pentru copiii nostri

Iata  5 lectii de viata importante pe care trebuie sa le invatam (cu totii) impreuna.

1. Sa fii tu insuti conteaza foarte mult

Ajuta-ti copilul sa isi dea seama ca este o persoana unica, si ca poseda o combinatie specifica de abilitati, capricii si trasaturi fizice si ca lumea este un loc mai bun atunci cand se simt liberi sa fie asa cum simt.
Doar sa fii atenta, deoarece copilul tau nu va crede ca „fii tu insuti” inseamna cu adevarat ceva daca il vei compara cu colegii sau cu fratii sai (fie ca este vorba despre note, felul in care arata, talente sau personalitate) sau daca ii vei spune „De ce nu poti lua si tu 10 pe linie sau sa fii mai sociabil, asa cum este fratele tau?”
De asemenea, copiii tai sunt atenti si sa vada cat de curajoasa esti tu insuti cu aratarea propriei persoane autentice in lume. Iti ascunzi in mod constant adevaratele sentimente, convingeri sau talente?
Copiii sunt excelenti detectori de adevar si pot observa daca iti urmezi singura propriile sfaturi despre valoarea autenticitatii. Daca te aud in mod constant cum ii critici pe altii pentru felul lor unic de a fi, sa nu fii surprinsa atunci cand copilul tau cedeaza presiunii semenilor lui si incearca disperat sa se integreze.
Sa fii tu insuti este o provocare activa (la orice varsta) care denota curaj. Asa ca incuranjeaza unicitatea copilului tau aratandu-i din nou si din nou cat de mult o onorezi pe a ta.

2. Nu esti singura persoana de pe planeta.

Ajuta-ti copilul sa se schimbe de la a fi egocentric la a-i pasa de ceilalti, invatandu-l ce inseamna empatia. Insista ca ei sa exprime curtoaziile de baza si maniere simle, cum ar fi „te rog”, „multumesc”, „scuza-ma”, dar si sa astepte atunci cand altcienva vorbeste.
Arata-i, prin puterea exemplului, ca acest comportament nu este rezervat doar pentru familie, profesori sau oameni pe care ii crezi importanti, ci ca trebuie sa fie acordate tuturor, in mode egal, de la casierii de la supermarket pana la portarul scolii.
Demonstreaza-i aceasta conduita prin folosirea acestor formule cu micutul tau. Si el este important, si vrei sa ii arati asta! Nu este ok sa vorbesti peste el si totusi sa ii pretinzi lui sa astepte pana termini tu de vorbit, sau sa iei nerabdatoare ceva de la el fara ii sa spui „te rog” si un sincer „multumesc”. Il vei invata (prin comportamentul tau amabil fata de el) cat de bine te simti cand primesti o astfel de purtare.
Daca va vedea ca te rastesti la gunoieri, insa ca esti draguta la sedinta cu parintii 10 minute mai tarziu, ii arati ca oamenii se afla pe un clasament al valorii (conform profesiei, felului in care arata, salariului etc). Il vei vedea probabil in scurt timp imitand aceasta ierarhie in propriile sale relatii.
Aceasta este oportunitatea ta de a face lumea un loc mai bun – invatandu-ti copilul ca suntem toti egali, doar diferiti.

3. Nu te teme de puncte de vedere care difera

Discuta cu copilul tau faptul ca este perfect in regula daca oamenii vad aceeasi situatie in moduri diferite. Expune-ti copilul in mod activ la conceptul de religii, rase, personalitati, orientari sexuale etc, diferite, si la faptul ca aceste diferente sunt o parte naturala si valoroasa a vietii. Alti oameni au diferite moduri de a vedea lucrurile, iar cu unele dintre aceste moduri esti de acord, cu altele nu, dar aceste diferente ne provoaca pe toti sa gandim critic si sa privim lucrurile din multiple perspective.
Incurajeaza-ti micutul sa isi valorifice gandirea intrebandu-i ce pareri au. Asigura-te ca ii dai libertatea de a-si exprima propriile idei (nu ii incuraja doar atunci cand sunt de acord cu tine).
Odata ce isi va impartasi ideile, ofera-i exemple de moduri diferite de a vedea acelasi subiect, arandu-le mai multe fatete ale lumii. Privind printr-un obiectiv larg al tolerantei, putem combate discriminarea, furia si defensiva prin judecare. Invatand sa priveasca si sa gandeasca in acest mod, inca fiind mic, il ajuta pe copilul tau sa isi dezvolte limite sanatoase si sa ii accepte pe ceilalti.

4. Esti responsabil pentru intelegerea (si controlarea) emotiilor

Invata-ti copiii ca un conflict este inevitabil… si ca furia si sentimentele negative sunt normale. Cu totii le traim. Sa invatam sa le confruntam in mod constructiv este ceea ce conteaza cu adevarat. Copiii sunt prin definitie creativi si plini de imaginatie, asadar creeaza un joc ca sa ii ajuti sa inteleaga si sa isi controleze emotiile intr-un mod sanatos. Invata-ti copiii acest exercitiu, de exemplu, pentru a-i ajuta sa tina emotiile intense la distanta de ei:
Pasul 1: Opreste-te.
Pasul 2: Respira adanc.
Pasul 3: Numeste emotia (Furie Inimaginabila, Tristete Sfasietoare, Invidie Epuizanta etc). Pe masura ce interactionzi cu copilul, asigura-te ca inspiri profund – ei iti vor imita ritmul respiratiei in mod instinctiv.

Pasul 4: Gandeste-te la o actiune care insoteste emotia.

Deseori, simplul fapt ca te opresti si discuti despre emotie are un efect calmant. Desigur, unele dintre actiunile propuse (in pasul 4) sugerate de copil vor fi departe de cum ar trebui sa fie (de exemplu „sa le trag un pumn!”). Asculta-ti copilul oricum si intreaba-i daca actiunea respectiva are un efect care rezolva problemele pe termen lung? Daca nu, ce actiune ar putea sa ii faca sa se simta mai bine si sa rezolve problema, dar care sa nu implice tipete, loviri sau lipsa rabdarii?
Daca ei simt ca tu tii in tine o Furie Rascolitoare proprie in timp ce vorbesti pe un ton dulce cu vecinul tau, sau ca te razbuni pe el taindu-i calea in trafic, emotiile tale suprimate transmit o lectie debusolanta copilului: ca unele emotii sunt pur si simplu inacceptabile si trebuie ascunse (de exemplu, furia).
Arata-le ca pana si cele mai incomode emotii sunt normale, si ca un aspect al unei persoane de succes este sa invete cum sa se exprime intr-un mod sincer, dar si acceptat.

5. Compasiunea si „a oferi inapoi” isi merita efortul

Responsabilizarea copilului cu terminarea temelor pentru acasa si diferite treburi care sunt potrivite pentru varsta sa este vital in pregatirea lui pentru a deveni adulti. Separa aceste datorii de zi cu zi de a merge si mai departe in a ajuta un vecin bolnav sau o ruda mai in varsta. Ajuta-l sa inteleaga ca a da inapoi catre altii si compasiunea sunt o parte importanta a comunitatii in care traim. Fie ca este vorba de a ajuta un vecin sau a face voluntariat pentru o organizatie nonprofit.
Orice ai face, nu le arata copiilor tai ca astepti laude pentru eforturile tale, in timp ce insisti ca ei sa actioneze altruist. Insa lauda-i in mod discret pentru alte activitati grijulii pe care le fac si incurajeaza-ti sa isi arate compasiunea din ce in ce mai multor semeni.
Fa ca actiunile bune sa faca parte din familia voastra, impletindu-le cu activitatile de zi cu zi, oricand acest lucru este posibil. Atunci cand intra in discutie subiecte ca saracia, oamenii fara adapost sau foametea, lasa-ti copiii sa se gandeasca la moduri in care pot participa semnificativ. Exista activitati potrivite pentru orice varsta – de la a vinde sau dona jucarii pana la ore de voluntariat in weekend. Incurajeaza-ti copiii sa se gandeasca la moduri de a ajuta si apoi asigura-te ca isi duc planul la indeplinire.
Nu va fi dificil pentru ei sa se gandeasca la moduri prin care sa arate bunatate daca te vad pe tine facandu-i favoruri vecinei, verificand daca un prieten care trece prin ceva dificil este bine, facand supa pentru victimele furtunilor sau curatand de zapada aleea unui vecin in varsta.
Retine, in sfarsit, ca parenting-ul este despre ceea ce oferi ca exemplu, nu ceea ce spui. Asa ca arata-le copiilor ca te tii de cuvant!
Text: Ruxandra Marin
Foto: Instagram

sursa

Poezii in engleza pentru copii

By A.A. Milne 
Now We Are Six

When I was one,
I had just begun.
When I was two,
I was nearly new.
When I was three,
I was hardly me.
When I was four,
I was not much more.
When I was five,
I was just alive.
But now I am six,
I'm as clever as clever.
So I think I'll be six
now and forever.




By Shel Silverstein 
Paul Bunyan

He rode through the woods on a big blue ox,
He had fists as hard as choppin' blocks,
Five hundred pounds and nine feet tall...that's Paul.

Talk about workin', when he swung his axe
You could hear it ring for a mile and a half.
Then he'd yell "Timber!" and down she'd fall...for Paul.

Talk about drinkin', that man's so mean
That he'd never drink nothin' but kerosene,
And a five-gallon can is a little bit small...for Paul.

Talk about tough, well he once had a fight
With a thunderstorm on a cold dark night.
I ain't sayin' who won,
But it don't storm at all...round here...thanks to Paul.

He was ninety years old when he said with a sigh,
"I think I'm gonna lay right down and die
'Cause sunshine and sorrow, I've seen it all...says Paul.

He says, "There ain't no man alive can kill me,
Ain't no woman 'round can thrill me,
And I think heaven just mught be a ball"...says Paul.

So he died...and we cried.

It took eighteen men just to bust the ground,
It took twenty-four more just to lower him down.
And we covered him up and we figured that was all...for Paul.

But late one night the trees started shakin',
The dogs started howlin' and the earth started quakin',
And out of the ground with a "Hi, y'all"...comes Paul!

He shook the dirt from off his clothes,
He scratched his butt and wiped his nose.
"Y'know, bein' dead wasn't no fun at all"...says Paul.

He says, "Up in heaven they got harps on their knees,
They got clouds and wings but they got no trees.
I don't think that's much of a heaven at all"...says Paul.

So he jumps on his ox with a fare-thee-well,
He says, "I'll find out if there's trees in hell."
And he rode away, and that was all...we ever seen...of Paul.

But the next time you hear a "Timber!" yell
That sounds like it's comin' from the pits of hell,
Then a weird and devilish ghostly wail
Like somebody's choppin' on the devil's tail,
Then a shout, a call, a crash, a fall--
That ain't no mortal man at all...that's Paul!




By Abbie Farwell Brown 
Friends

How good to lie a little while
And look up through the tree!
The Sky is like a kind big smile
Bent sweetly over me.

The Sunshine flickers through the lace
Of leaves above my head,
And kisses me upon the face
Like Mother, before bed.

The Wind comes stealing o'er the grass
To whisper pretty things;
And though I cannot see him pass,
I feel his careful wings.

So many gentle Friends are near
Whom one can scarcely see,
A child should never feel a fear,
Wherever he may be.






By Shel Silverstein
Dirty Face

Where did you get such a dirty face,
My darling dirty-faced child?
I got it from crawling along in the dirt
And biting two buttons off Jeremy's shirt.
I got it from chewing the roots of a rose
And digging for clams in the yard with my nose.
I got it from peeking into a dark cave
And painting myself like a Navajo brave.
I got it from playing with coal in the bin
And signing my name in cement with my chin.
I got if from rolling around on the rug
And giving the horrible dog a big hug.
I got it from finding a lost silver mine
And eating sweet blackberries right off the vine.
I got it from ice cream and wrestling and tears
And from having more fun than you've had in years.




By William Blake 
The Tyger

Tyger! Tyger! burning bright
In the forests of the night,
What immortal hand or eye
Could frame thy fearful symmetry?

In what distant deeps or skies
Burnt the fire of thine eyes?
On what wings dare he aspire?
What the hand dare seize the fire?

And what shoulder, and what art,
Could twist the sinews of thy heart?
And when thy heart began to beat,
What dread hand? and what dread feet?

What the hammer? what the chain?
In what furnace was thy brain?
What the anvil? what dread grasp
Dare its deadly terrors clasp?

When the stars threw down their spears,
And watered heaven with their tears,
Did he smile his work to see?
Did he who made the Lamb make thee?

Tyger! Tyger! burning bright
In the forests of the night,
What immortal hand or eye,
Dare frame thy fearful symmetry?




THE WEDDING DOLL


The Wedding Doll is very grand
She has her own white wedding stand
And stands very straight in the dining hall
In her dress and her veil and her gloves and all.
But though she's been standing there summer and fall
The bridegroom seems never to turn up at all
And sometimes I wonder - What sort of life?
Always the wedding but never the wife.

Sfaturi pentru parintii cu copii timizi

Autor: Dr. Simona Stiuriuc

Uneori copiii se lupta cu timiditatea. Exista numeroase situatii care pot conduce la timiditate, multe dintre care necesita atentie profesionala. Unii copii se lupta cu dizabilitatile non-verbale sau sindromul Asperger, care interfera cu capacitatea lor de a citi indicile sociale si a intelege cum sa intre sau sa iasa dintr-un joc sau sa raspunda la intrebari la un nivel adecvat, alti copii se lupta cu anxietatea extrema, in timp ce unii au dificultate in a stabili legaturi emotionale cu alti oameni. Vestea buna este ca majoritatea acestor conditii beneficiaza de medii structurate de sustinere care ajuta la dezvoltarea aptitudinilor sociale, strategiilor de a face fata anxietatii, impulsurilor si abilitatii de a citi si relationa cu alti oameni la nivel emotional. Natura specifica a aptitudinilor sociale si a strategiilor terapeutice totusi poate varia in functie de nevoile copilului. Cind cautati ajutor profesional in acest domeniu gasiti pe cineva care are experienta.

Care sunt cauzele posibile ale timiditatii?
- criticarea sau pedepsirea copilului in public - daca copiii sunt constant obiectul ridiculizarii, pot simti nevoia de a evita unele situatii sociale si contactul cu oamenii
- pierderea respectului de sine - daca copiii nu se simt bine fiind ei insisi, pot intelege ca si altii cred acelasi lucru despre ei
- parintii foarte protectivi - daca un copil nu cistiga un grad de independenta, ii poate lipsi curajul necesar de a lua decizii de unul singur
- ereditatea - timiditatea este mostentita in familie, existind dezbateri inca daca cauza este genetica sau invatata
- comportament invatat - deoarece copiii invata prin exemplu, parintii care sunt timizi au copii timizi
- absenta unei ingrijiri parintesti - unii parinti pot crede ca daca lasa copilul sa faca lucruri de capul lui, il ajuta sa fie independent; insa copilul poate crede ca nu este demn de atentia parintilor, altii nu sunt interesati de el.

Recunoasteti natura timiditatii copilului dumeavoastra.
Copiii sunt timizi in diferite moduri, din diferite motive. Intelegerea naturii timiditatii copilului va va ajuta sa dezvoltati un program tintit spre nevoile speciale ale acestuia. Este copilul timid in grupuri sociale? La petreceri? Cind intilneste persoane noi? In stuatii noi? Sau este timid cam oriunde? Are copilul probleme de a minca in public? Sa se joace cu alti copii? Sa dea telefoane? Sau copilul este timid doar cind trebuie sa prezinte ceva in fata clasei? Cunoscind natura timiditatii copilului va va ajuta sa identificati aptitudinile specifice de care acesta are nevoie pentru a se simti mai liber in situatiile sociale.

Rolul modelului in comportamentul social.
Copii invata uitindu-se la oamenii din jur, parintii.
Ce sa faceti in calitate de parinti pentru a va ajuta copilul:
- mergeti primul in situatiile sociale, fiti prima persoana care spune "Salut", primul care se introduce sau care incepe o conversatie
- faceti o lista a lucrurilor pe care vreti sa le faca cu usurinta copilul dumneavoastra (sa vorbeasca cu alti copii, sa ceara ajutor de la persoanele necunoscute, sa vorbeasca la telefon) si faceti-va un scop din a face dumneavoastra aceste lucruri in fata copilului
- fiti prietenosi, zimbiti mereu, salutati oamenii pe care ii cunoasteti cind ii intilniti pe parcursul zilei
- faceti complimente altor persoane mai des, observati ceea ce va place la oameni (prieteni, familie si straini), spuneti unui strain ca va place un articol vestimentar sau unui prieten cit de buna a fost cina pregatita
- ajutati alti oameni cind vedeti ca au nevoie, ajutati o batrinica sa treaca strada, o doamna sa duca o sacosa, deschideti usile oamenilor din curtoazie, ridicati lucruri pe care altii le-au scapat
- ajutati-va copilul sa invete prin comentarii pozitive despre cum va-ti simtit cind ati facut aceste lucruri, lucruri precum: "Am crezut ca va fi mai greu de atit." "Nu a fost distractiv, dar sunt bucuros ca am facut-o. Macar acum nu trebuie sa ma ingrijorez pentru asta" sau "Nu a mers atit de bine cum credeam, dar macar stiu ce sa fac data viitoare".
- mergeti la cursuri pentru aptitudini sociale si lasati copilul sa stie acest lucrur, aduceti acasa lucrurile invatate si impartasiti-le cu familia si prietenii, practicati apoi salutul cu mina, comversatia si modurile de introducere cu copilul, aratati copilului ca a invata noi aptitudini printr-un curs este un lucru bun.

Ce sa nu faceti cind aveti un copil timid:
- traversati strada pentru a evita oamenii pe care nu doriti sa ii vedeti
- faceti sa-i fie jena copilului in public
- citicati copilul in public
- da-ti vina pe dumneavoastra cind ati incercat lucruri care nu au iesit apoi cum ati vrut
- da-ti vina pe copil cind a facut o greseala.
Dar ce se intimpla daca si dumneavoastra sunteti timid? Si exista sanse de 50% sa fiti. Se pare ca 50% din adulti sunt timizi. Pentru a va ajuta copilul in acest caz, incepeti prin a modela lucruri mici la dumneavoastra, cum ar fi sa deschideti usi pentru diferite persoane cind mergeti la magazine sau la restaurant. Practicati galanteria si asertivitatea in fata copilului, intrebind intr-un magazin unde se gasesc anumite produse, de exemplu. Faceti un efort in a practica aptitudinile sociale cu copilul acasa. Invatind cum sa dati mina, introducerea si modul de a conversa cu copilul va va ajuta si pe dumneavoastra.

Invatati aptitudinile sociale cit mai timpuriu:
Cind vine vorba de aptitudini sociale, cu cit incepeti sa invatati copilul mai repede cu atit mai bine; prevalenta timiditatii printre copii este considerata a creste o data cu virsta - de la 20% la copii de la scoala primara pina la 50% la cei adolescenti. Invatati copilul cum sa socializeze sanatos pentru a intoarce cartile in favoarea lor in viata:
- aranjati intilniri de joaca cu alti copii acasa la dumneavoastra sau in locuri publice, cautati locuri sigure pentru copil ca sa interactioneze cu alti copii si sa-si practice aptitudinile sociale pe masura ce se maturizeaza (munca voluntara, baby-sitter pentru copii mai mici, cluburi si petreceri cu adulti care sa aiba grija de ei)
- invatati copilul cum sa intre si sa iasa din grupuri sociale si cum sa citeasca semnalele altor persoane (cautati anumite carti pentru acest lucru)
- ajutati copilul sa inteleaga de ce este nevoie pentru a avea un prieten bun
- practicati aptitudinile sociale acasa, cumparati o carte pentru bunele maniere si invatati cite o lectie pe zi, practicind aceste lectii si in public.

Cautati solutii creative la probleme.
Persoanele timide tind sa se ingrijoreze mereu. Le este frica ca lucrurile nu vor iesi asa cum spera si sunt distrusi atunci cind se intimpla asa. Le este greu sa inteleaga ca esecul este o parte normala a procesului de invatare. In schimb fac totul pentru a evita aceste situatii si isi omoara creativitatea. Unul dinte cele mai importante lucruri pe care poti sa ii inveti pe copii este ca esecul este un pas inainte in lucrurile la care vrem sa devenim mai buni.
Daca la inceput nu reusim trebuie sa incercam din nou. Capacitatea de a ne observa dificultatile si esecurile ca un mod de invatare - ca informatii despre pasul urmator-ne intareste increderea. Invatati copilul sa gindeasca creativ, cum sa genereze mai mult de o singura solutie pentru problema. Pregatitii pentru dezamagire, dar si sa persevereze pina cind gasesc un raspuns care sa mearga.

Construiti solutii creative pentru problemele copilului:
- faceti-va un obicei din a genera multiple solutii pentru fiecare problema
- abtineti-va sa evaluate solutiile cind nu ati teminat sa le dati pe toate, evaluarea termina procesul creativ facind oamenii defensivi
- cind este posibil testate fiecare solutie empiric, mergeti acasa de la magazin pe cai diferite pentru a vedea care este mai rapida, sunati trei pizzerii simbata noaptea si vedeti care are preturile cele mai bune
- rasplatiti copilul pentru ca a incercat atit de mult.
Ajutati copilul sa vada ca viata este un proces de pasi si riscuri care in timp duc la succes. Ca parinte scopul dumneavoastra este sa monitorizati si sa ajutati periodic acesti pasi, pentru a determina cum este mai bine pentru copil.

Ajutati-va copilul sa-si descopere talentele care ii fac sa se simta special:
Cu cit facem mai multe lucruri, cu atit devenim mai interesanti pentru noi insine si alte persoane - creste increderea in sine, avem despre ce vorbi, iar activitatile dau creierului de munca. Incurajati copilul sa dezvolte pasiuni timpuriu in viata. Chiar daca nu le plac primele lucruri pe care incearca sa le faca, calatoria ii va face mai experimentati. Nu va faceti griji daca isi gasesc o pasiune care nu va place personal (daca nu este periculoasa sau prea ciudata), cei mai multi copii isi dezvolta si alte pasiuni in timp. Cu cit un copil face mai multe lucruri in viata, cu atit va avea mai multe de impartit cu altii si le va fi mai usor sa aiba relatii sociale. Pentru un copil timid, abilitatea de a se conecta cu alta persoana este cel mai mare dar pe care il pot primi:
- identificati activitatile care sunt avantajoase pentru copilul dumneavoastra. Este copilul atletic? Un artist? Organizat? Bun la matematica? Ii place sa citeasca? Bun la a construi lucruri? Ce ii atrage atentia? Ce ii discurajeaza cel mai putin?
- daca copilul este foarte timid si nu doreste sa ia parte la activitati in grup, incepeti cu activitati solitare cum ar fi lectii de muzica, arta, jucati fotbal in curte; apoi, pe masura ce acesta cistiga mai multa incredere, aranjati oportunitati pentru el/ea de a fi ghidati de catre alti adulti si sa imparta interese cu copiii de virsta lor
- cautati activitati care oferta sansa sa-si arate talentul altora, cum ar fi cintatul, expozitii, lectii; multi copii beneficiaza dupa ce invata aptitudinile lor pe copiii mai mici.

Invatati copilul sa-si controleze emotiile:
Trebuie sa invatati copilul sa faca fata supararilor din viata nu sa-i faceti sa se simta mai bine. Desigur vreti sa-i ajutati sa se simta mai bine cind pling. Ce parinte vrea sa-si vada copilul suferind? Cu cit dati mai multa atentie copilului in comportamentul lor cu atit ei vor intelege ca sunt rasplatiti pentru asta.

Ce puteti face? Evaluati efectele impartasirii emotiilor copilului pentru a vedea daca ajutati sau daca il suparati mai tare:
- cautati oportunitati sa rasplatiti eforturile copilului de a copia alte persoane indiferent cit sunt de mici
- evitati sa dadaciti copilul la fiecare mica suparare
- fiti alaturi de copil cind problema care l-a suparat este indeajuns de importanta
- sugerati solutii si rasplatiti copilul pentru implementarea acestora, chiar daca eforturile lor nu au succes
- incurajati copilul sa caute propriile solutii la probleme si recunoasteti capacitatea lor
- lasati-l sa se descurce singur in unele probleme, nu interveniti decit cind este necesar
- invatati metode de a controla stresul inca de la virste fragede.

Invatati copilul toleranta si respectul fata de altii:
Persoanele timide sunt cunoscute pentru caracterul lor critic fata de ele insele si alte persoane. Cu cit sunteti mai critic ca si parinte, cu atit copilul va avea oportunitatea de a invata sa internalizeze aceste critici chiar daca erau pentru altcineva. Cind copii timizi aud mereu critici la adresa altor persoane: coafura, haine, personalitate, stil de viata, presupun ca asta este ce face toata lumea, critica. Invata ca atunci cind merge in public esti mereu judecat. Mai mult, judecind pe altii dur, copilul poate crede ca de fapt il judeci pe el deasemeni. In timp lumea lui va deveni un loc nesigur.

Invatati toleranta si respectul fata de altii:
- invatati copilul si ce este corect fata de oameni, nu doar gresit
- complimentati alte persoane mai des
- cind sunteti dezamagit de ce face o alta persoana, vorbiti despre comportament evitind sa atacati persoana.
Spunind lucruri precum: "Ana este putin timida cind a intilnit pentru prima data alti oameni, dar trebuie sa vezi cum danseaza. Oau!" sau "Cred ca Ionut e la fel ca Albert Einstein. Si el era timid, dar amindoi au o incredibila pasiune pentru stiinta" nu doar prezentati timiditatea intr-o lumina pozitiva dar dati altora indicii cum sa inceapa o conversatie cu copilul:
- povestiti copilului despre celebritati timide
- alaturati mereu timiditatea lor cu ceva pozitiv
- evitati sa folositi timiditatea drept scuza pentru comportamentul copilului
- credeti in meritul copilului, cautati oportunitati de a-l rasplati pentru incercarile de a socializa.

sursa