Notiuni extrem de intepretabile, ceea ce pentru un ateu este bun, pentru un bigot este rau, ceea ce pentru o persoana cu o constitutie silfida este bine, pentru o persoana corpolenta este daunator, ceea ce pentru un copil este rau, pentru un adult este bun si tot asa.
Si totusi exista notiuni absolute despre bine si rau? Fara sa intru ind detalii folosofice, eu personal cred ca da.
Cred ca exista notiuni clare, bine definite de bun / rau, sanatos / nesanatos etc.
Si aici, vroiam sa ajung, ce este sanatos? Daca citesti indeajuns de mult, ajungi sa crezi ca singurele lucruri sanatoase, sunt apa si aerul. Si nu intotdeauna. Si nu in cantitati mari. Si nu pentru toata lumea.
Atunci cand ai copil, cred ca asta este datoria ta: sa deosebesti, sa faci toate eforturile incercand sa deosebesti binele de rau, de neutru, ceea ce e sanatos, de ceea ce este daunator, ceea ce este onorabil, de ceea ce este necinstit s.a.m.d.
Pentru ca in primul rand tu trebuie sa fii un exemplu pentru copilul tau, el te va imita, nu va face ceea ce ii spui ci o sa faca ceea ce o sa vada in jurul sau.
Si atunci ajungi sa iti pui intrebair existentiale: trebuie sa il las sa faca ce vrea?
Cand?
Cat?
De cate ori?
Ce sa ii dau sa manance?
Ce sport sa faca? Este prea mult sau prea putin?
Este bine sa invete?
Ce anturaj sa aiba?
Cati bani sa ii dau?
Cum sa se apere de cei din jurul sau care vor sa il raneasca?
si...de ce nu: ce jucarii sa ii cumpar?
Sunt mai bune jucariile de genul papusi, masinute sau lego? De ce? Incercand sa razbati prin increngatura de marketing, reclame stupide, "sfaturi" cretine de la parinti, prieteni ori cunoscuti, ce jucarii ar trebui sa ii cumpar copilului meu si de cati bani si cand si sa il las toata ziua cu ele sau doar perioade scurte?
Si intotdeauna acel "DE CE?" care revine obsesiv. OK, X spune ca este bine asa dar cum argumenteaza? Sunt eu de acord cu argumentele sale, sunt ele valide?
Poate ca voua, stimati cititori ai umilului meu blog, vi se pare un aspect neimportant, in viata unui copil insa, alaturi de dragoste, securitate si morala, scoala, sport si educatie, mancare sau hainute, cred ca jucariile ocupa un loc extrem de important. Pentru el, pentru copil, poate de multe ori un loc mult mai important decat cele enumerate de mine anterior ca necesitati.
Ce fel de jucarii de bebe ar trebui sa ii cumpar si de la ce varsta si pana cand? De la ce varsta ii pot cumpara jucarii de plus si daca am de ales intre acestea si puzzle-uri, atunci ce sa ii cumpar?
Sa il las sa se uite la televizor, sa il las pe calculator, tableta, telefon sau sa il scot afara sa se joace cu jucarii de exterior, de genul biciclete de copii, biciclete fara pedale, triciclete copii, trotinete copii, role, masinute cu sau fara pedale.
Si este bine sa ii cumpar masinute electrice pentru exterior?
Poate il rasfat prea mult sau poate nu de ajuns.
Leaganul este cu siguranta o jucarie potrivita, alaturi de balansoar sau tobogan dar si masutele de copii sunt bune? Il invata sa stea jos, sa devina sedentar. Dar casutele de copii sunt bune?
In functie de ce citesti, in functie de calificarea, experienta si educatia unei persoane, poti ajunge la concluzia ca unele sunt recomandate si altele nocive. Singura problema este ca nu toti se pun de acord cu privire la care fac parte din care categorie.
Conform opiniei generale si aici cam toti sunt de acord, televizorul este un lucru rau. Si tind sa le dau dreptate. Am eliminta problema, in casa mea nu exista televizor. Dar si calculatorul este un lucru nociv? Pentru ca aici parerile sunt impartite. Diametral opuse, as spune.
Jocurile creative sunt bune sau sunt doar bani aruncati, cat ii dezvolta in sine creativitatea copilului si cat ii dezvolta doar nevoia de a achizitiona noi jucarii sau dimpotriva, ii ingradesc creativitatea?
Dar jucariile de constructie cum sunt? Sau jucariile de imitatie spre exemplu: esti sigur ca vrei ca copilul tau sa ajunga mare mester mare, mecanic de clasa ori zidar sau pilot de curse de motocicleta ori doctor, bucatar, pompier sau chimist? Sau mai bine sa il lasi pe el sa isi aleaga?
Atat de multe intrebari si atat de multe teorii, atat de multe posibilitati de a face lucruri bune, de sa il indrepta pe cai corecte si totusi numeroase posibilitati de a il indrepta pe o cale gresita.
Mai ales ca rezultatele nu se va imediat, unele se manifesta peste ani si ani, altele nu stii ce urmari au.
Daca lui ii place desenul si pictura spre exemplu, esti sigur ca se va putea intretine in tara, pictand?
Dar in acelasi timp daca la asta are talent, de ce te-ai opune tu, talentului sau?
Daca ii place sa se joace cu jocuri de plastilina-olarit este cumva doar un hobby, o placere de moment, de copil sau este ceva mai mult?